Barajul din vremea lui Ceaușescu, readus la viață după 12 ani. Lacul se umple din nou

Lucrările de reabilitare a Barajului Leșu, din județul Bihor, au fost finalizate și recepționate, iar lacul de acumulare începe să fie umplut din nou după 12 ani în care a fost golit din cauza infiltrațiilor. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, anunță că în prezent în acumulare sunt deja aproximativ 5 milioane de metri cubi de apă.

Barajul Leșu a fost reabilitat FOTO: Apele Române/FB

„Am să încep cu un număr: 12 ani a stat golit lacul de acumulare de la barajul Leșu. Din 2015, când infiltrațiile prin corpul barajului au devenit atât de mari încât singura soluție a fost să nu mai fie folosită această infrastructură. 12 ani în care oamenii s-au uitat la o vale secată de apă. 12 ani în care județul Bihor a fost lipsit de o rezervă esențială de apă”, a scris ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pe Facebook.

Potrivit ministrului, lucrările au fost finalizate și recepționate în urmă cu câteva zile.

„Astăzi avem, din nou, lac de acumulare la barajul Leșu!”, a transmis Buzoianu.

Sursă video: Apele Române

Peste 225.000 de oameni vor beneficia de acumularea de apă

Odată cu refacerea acumulării, lacul Leșu va ajunge, în câteva luni, la volumul normal de retenție de 28,3 milioane de metri cubi.

1/7

Barajul Leșu fost reabilitat Foto: Apele Române

„Ce înseamnă asta pentru peste 225.000 de oameni din zonă? Acumularea va ajunge în luni de zile la un volum normal de retenție de 28,3 milioane de metri cubi, o protecție inclusiv eficientă împotriva viiturilor pentru comunitățile din zonă. Și se reface o rezervă de apă pentru un județ care, în ultimii ani, a trecut prin episoade de secetă cu restricții la consum. La acest moment sunt deja acumulați 5 milioane de metri cubi”, a precizat ministrul Mediului.

Buzoianu a subliniat că Barajul Leșu are o vechime de peste 50 de ani și că, înaintea actualei investiții, nu fusese supus niciodată unei reabilitări de asemenea amploare.

„Barajul Leșu a fost construit acum peste 50 de ani și, până la această investiție, nu primise niciodată o reabilitare de amploarea aceasta. E mai mult decât o reparație, suntem în fața unei refaceri din temelii, cu tehnologie de ultimă oră. (...) Barajul Leșu nu este doar reparat. Este mai sigur, mai inteligent și mai verde decât a fost vreodată”, a transmis aceasta.

Noua infrastructură permite monitorizarea automatizată a principalelor elemente ale barajului. 

„Asta înseamnă că barajul nu mai este o structură pe care trebuie să o inspectăm constant, ci este una care ne transmite permanent informații automat pentru a putea fi monitorizat. Se vede electronic - orice infiltrație, orice tasare, volumul de apă, temperatura, funcționarea golirii de fund, vedem acționarea echipamentelor de baraj”, a explicat Diana Buzoianu.

Scară de pești de peste 700 de metri

Una dintre componentele prezentate ca element de noutate este scara de pești construită pentru a permite faunei acvatice să traverseze zona barajului.

„Mai este ceva ce nu s-a mai făcut în România: un baraj este, prin natura lui, o ruptură în albia unui râu. Pentru pești, pentru toată fauna acvatică, un baraj de 60 de metri este un zid. Zeci de ani am acceptat asta ca pe un preț inevitabil al siguranței în fața inundațiilor.

La Leșu a fost schimbată paradigma. A fost construită o scară de pești cu peste 700 de metri lungime, care învinge o diferență de nivel de peste 60 de metri astfel încât peștii să tranziteze acest baraj. Ea face ca acest baraj să nu mai fie un zid, ci o zonă de trecere”, a afirmat ministrul.

Investiția include și alte elemente destinate protejării mediului, precum insule plutitoare cu vegetație și bariere pentru deșeurile plutitoare.

„Și nu e singura dovadă a grijii față de mediu: uitați-vă la insulele plutitoare cu vegetație care filtrează apa în mod natural și creează habitat și la barierele care opresc deșeurile plutitoare înainte să ajungă la baraj”, a mai spus Buzoianu.

Singurul baraj din România reabilitat prin PNRR

Ministrul Mediului susține că Leșu este singurul baraj din România reabilitat cu fonduri PNRR și primul din țară care include componente dedicate în mod explicit biodiversității.

„Leșu este singurul baraj din România reabilitat cu fonduri PNRR pentru că aici a fost singura Administrație Bazinală din țară care s-a luptat și a muncit real să finalizeze proiectele din PNRR. Și este primul din țară cu componente dedicate explicit biodiversității. Vreau ca de acum înainte acesta să fie standardul, nu excepția”, a transmis Diana Buzoianu.

Ministrul a precizat că alte trei proiecte de baraje incluse inițial în PNRR, dar scoase ulterior de Comisia Europeană din finanțarea europeană, vor fi continuate cu fonduri naționale. Este vorba despre barajele de retenție pentru conservarea Lacului Roșu, acumularea permanentă Frumoasa, care va fi gestionată de Administrația Bazinală Olt, și barajul Surduc, cu rol important în prevenirea inundațiilor, administrat de Administrația Bazinală Banat.

În aceeași situație se află două proiecte de poldere care vor fi continuate prin finanțare națională: polderul Cuceu, din județul Sălaj, și polderul Rovinari, din județul Gorj.

„Anul acesta lucrările la infrastructura critică împotriva inundațiilor au fost prioritizate. Am legat evaluarea directorilor din administrații bazinale de execuția reală a investițiilor, nu de rapoarte. Și am crescut de cinci ori alocarea de la bugetul de stat pentru infrastructura de apărare împotriva inundațiilor — de la 50 de milioane de lei executate anul trecut, la 250 de milioane alocate anul acesta. Așadar, proiectele care au trecut de primele etape administrative, scoase din finanțarea europeană, nu au fost abandonate”, a conchis ministrul.